Mergand spre lumina,
Lumea incepe sa se destinda,
Fericirea este mult mai aparenta,
Tristetea multiprezenta…
Sentimentele de noi pierdute in viata,
Se intorc, se duc, ne lasa,
Bucurie….fericire….o taietura groasa
O clipa nemuritoare, o secunda cereasca…
Sentimente gasite in lumina sufletului,
Sentimente pierdute in intunecimea secolului…
Viata in ultima vreme s-a schimbat
Omul de azi pare mai evoluat,
In timp el sigur a uitat, sentimente, un regat,
Un regat intunecat, al fericirii neuitat…
Fericirii vietii, a lumii in care traim,
A lumii vazuta de-un copil…
Plaja, vara si clipa de tristete,
Nu exista toate,
Sentiment de ura pura,
Sufletul ni-l schimba,
Si aflam ca nu exista,
O iubire trista….
O singura, dreapta secunda…
Mergand spre o sursa…
ianuarie 30, 2008 la 7:43 pm
De ce drumul spre lumina este o cale spre fericirea aparenta?
ianuarie 31, 2008 la 8:25 pm
Fericirea ti-o creezi singur…lumina e doar aparenta…ascunde tristetea