Nu uita…

Nu uita…

Clipa…

Nu uita…

Cum dorul pe noi, ieri, ne-mpreuna…

Nu uita…

Fericirea…

Clipa in care tristetea lasa loc, si in suflet aveai

Doar bucuria,

Si in clipa-n care pe langa mine treceai,

Ma vedeai dar nu stiai,

Clipa, momentul, iubirea…

Sentimentul ce se adanceste,

In sufletele noastre se-ntipareste…

Nimeni nu isi doreste,

Clipa, viata, tristele proteste

Ale vietii noastre vechi, rupestre

Ce fericirea ne-o-mpleteste…

Pe al vietii alb perete…

 

Nu uita…

Clipa…

Tristele proteste,

Ale vietii mele de sihastru,

 Si cerul ce pare mult mai albastru…

 

Ne uitam la el…

Nu putem uita,

Ca si soarele e al nostru,

Si viata noastra, speranta ta…

Pentru fericire…

Speranta, bucurie…

Ce ramane, doar sa fie pentru ele

Timp lumina, clipe modeste…

In ale vietii dragi, cu ale noastre sentimente

Nu uita…

Traieste…

Omul fericire isi doreste…

 

Nu uita…

Cineva in lume te iubeste…

Nu uita…

Cineva cu speranta-n suflet inca isi doreste

Nu uita…

Clipa pentru care fiecare azi munceste…

 

Nu uita,

Si viata ti se va transforma

In lumina, rai, un paradis,

In al lumii negru-abis…

Nu uita…

Viata e doar a ta…

Traieste… si azi pentru noi, iubeste…

Vrem sa cunoastem

Vrem sa cunoastem lumea, sa stim ce se intampla. Vrem sa calatorim, sa stim locuri noi, lume noua. Vrem sa cunoastem, vrem sa stim… lucru bun in aceasta vreme schimbatoare…

Vrem sa cunoastem… ce?

Vrem sa cunoastem pe celalalt? Inca nu ne cunoastem pe noi…

Vrem sa cunoastem lumea? Inca nu ne cunoastem universul nostru intern…

Ce e cunoasterea?

Cunoasterea este unul din procesele definitorii, fundamentale ale spiritului uman. Poate fi considerat procesul prim prin care constienta de realitate si de sine apare in subiect raportandu-l la sine si la lumea sa. Esenţa cunoasterii constă în reproducerea în interiorul subiectivitaţii a unei alte subiectivitati, prin constientizare de sine si cuplarea subiectivitatii constientizate cu o realitate in care poate actiona, experimenta, evalua si conclude asupra consecintelor.

Conceptul cunoaştere poate avea multe înţelesuri. Putem caracteriza drept cunoaştere starea procesantă a unui sistem informaţional cuplat cu un ambient realitate, care işi poate construi reprezentări modale si strategii predictive asupra dinamicii ambientului şi poate dezvolta acţiuni transformante, utilizante si evaluante în ambientul modelat.

În această perspectivă interactivă, cunoaşterea poate fi o relaţie perceptuală, gestuală, lingvistică sau mixtă a sistemului cu realitatea.

Cunoastem…ne cunoastem… vrem sa cunoastem?

Multi nu vor, desi ajung la acest rezultat…

Fiecare dintre noi are un mod obişnuit de a se comporta, care poate fi reperat în diferite categorii de situaţii particulare. De exemplu, în situaţiile ce favorizează interacţiunile sociale, anumite persoane au mai curând atitudini rezervate, în timp ce altele caută contactul cu ceilalţi. Se pot deci, desprinde în ansamblul comportamentelor noastre configuraţii, nuclee coerente, relativ stabile, care ne permit să distingem indivizii între ei. Acestea constituie personalitatea.

Fiecare e unic… trebuie sa se cunoasca pe el insusi… incearca sa faci tot posibilul si dupa aceea sa te uiti la ceilalti si sa incerci sa ii cunosti.

Cunoasterea este cheia… cheia catre o lume mai buna… cu pace si fericire…