Erau doi,
Si mult ei se placeau…
Traiau impreuna,
Si mult se mai doreau…
Dar destinul a fost trist…
Sufletul ei a murit,
S-a distantat…
Nu l-a mai dorit,
L-a abandonat…
Doua suflete s-au stins…
Si dintre ei, iubirea,
Ramane martora a vietii…
Le lasa nemurirea,
Si-i trimite catre altii…
Cartea s-a inchis…
octombrie 23, 2008 la 3:00 pm
Hai ca incepi sa scrii din ce in ceq mai bine
decembrie 17, 2008 la 4:42 pm
Versuri triste,totusi frumoase.