Incet

Incet se scurge viata,

Cazi in bratele mele,

Incet se duc iubirea si speranta…

Mori, dispari cu ele…

 

Ma lasi sa plec,

Incet, grabit si cu durere-n suflet,

Sentimentele nu trec…

Incerc si scot incet un urlet…

 

Un urlet de tristete,

Ce incet ma-ntinereste,

Un urlet de durere,

Ce putin azi mai cantareste…

 

Incet, se termina povestea,

Printul isi gaseste aleasa,

Incet se duce intr-o stea,

Iubita verii, mireasa mea…

 

Seara, apare-ncet, incet,

Finalul e aproape,

Dragostea se termina incert,

Totul astazi se mai poate…

 

Tu pentru mine esti departe,

Dar te tin in brate,

Sentimentele-s aflate,

Incet, barierele sunt sparte…

 

Incet, incet se termina,

Tot ce azi am insirat,

Incet, incert, oamenii se mira,

Ca pe tine-ncet, azi eu te-am aflat…

Visatorul

Visez liber sub cerul cel albastru,

Simt ca sufletul tau iar minte,

Devin din ce in ce mai sihastru,

Nu pot sa aflu ce inima ta simte…

 

Visul meu din nou se stinge,

A uita azi nu mai pot,

Iubirea ce intre noi s-aprinde,

Si tristetea ce o port…

 

Vise avute, in final traite,

Sub lumina noptii albe,

Stiu ca sentimentele-s dorite,

Si dorintele sunt calde…

 

Mor acum singur pe lume,

Dar stiu sigur ca las bine,

Cineva care sa sune,

Sa afle totul de la tine…

 

Vise risipite-n vant,

Au ramas singure in aer,

Te aud din nou cantand,

Visez si sunt un fraier…

 

Te cred si visul il traiesc,

Simt bine, dragostea o ocolesc,

E final, dar te iubesc,

Tu vis de om, la tine azi gandesc…

Vise confuze…

Visez…

Ma uit la cer,

Oftez,

In ziua asta sper…

Si realizez,

Tot ce a fost real,

S-a terminat,

In trecut, azi, a ramas…

Visez cerul,

Luna, stelele si semnul,

Pe care sufletul mi-l face,

Visez timpul

Ce nu se mai intoarce…

Cerinta sufleteasca,

Legata de o confuzie generala

Ce tine de starea finala,

In clipa de dupa,

Clipa cea fatala…

 

Stelele de deasupra,

Lumineaza drumul,

Elibereaza poteca…

Viata reprezinta fumul…

 

Vis ce imi readuce timpul,

Pierdut, dus, distrus…

Imi lumineaza chipul,

Luna ce de langa mine-a apus…

 

Ca valurile pe mal,

Ce aduc cu ele fericirea,

Asa aduci tu cu tine,

Tot ce tine de mine,

Bucuria…

 

Zgomot muzical,

De pian,

Te pastrez si vreau sa-ti dau

Orice, un simplu dar…

 

Langa tine simt ca-ncep sa vad,

Lumea sa o prind,

Dar confuzia generala ma face sa cad,

De langa tine sa dispar…

 

Cu sufletul impacat,

Ne departam din nou si stim…

Ca-n suflet nu simtim…

Fericirea s-o traim…

Ochii tai..

Dintr-o data,

Un sentiment ciudat,

Viata mi-a schimbat…

Ochii tai cei magici,

Clarul lunii albe,

Mi l-au aratat…

Negrul apus,

Ce inima mi-a rapus…

Sentimente neaflate,

Inchise de mult timp in mine,

Tu mi le-ai aratat…

 

Ochii negrii,

Plini de magica pasiune,

Eu ti i-am aflat,

Doamne, cat m-am bucurat…

 

Ochii negrii,

Ai iubirii mele,

Vreau a le spune,

Tot ce imi trece prin suflet…

 

Sper ca tu sa stii,

Tot ce pentru tine, azi eu simt,

Luna ce ne-a apropiat,

Ochii ce inima mi-au intepat…

 

Ochii negrii,

Cand privesc la luna-i vad,

Sper sa te am langa mine,

Si din vis sa nu mai cad….

Paralel…

Ma aflu undeva,

Nimeni de mine nu stie,

Ma aflu intr-o lume mica

Ce astazi e pustie…

 

Taram de iertare,

Pe planeta albastra,

Sufar de uitare,

Nu mai stiu dragostea noastra…

 

Taram medieval,

Oftez, ma-nchin, privesc,

Lumea pare a fi un festival,

Pentru tine toti muncesc.

 

Cerul devine mai albastru,

Soarele iti lumineaza chipul,

Misterul se duce, dispare,

Ramane dragostea ce s-apropie, ajunge aproape…

 

Te apropii de mine,

De un copac singuratic,

Aflii ca-mi este mai bine,

In gandul miresmatic.

 

Lacul in care iti vad chipul,

Seaca de tristete,

Vreau sa te vad razand tot timpul,

Fericirea azi sa nu mai plece.

 

Inima-mi strapunge

Tristetea din lume,

Chipul si fericirea s-o vad,

Si-n ultima clipa sa mor.

 

Lumea nu vede a lor tristete

Acutizata de pierderea copilariei,

Mult prea sus tinteste,

Si uita de taramul bucuriei…

 

Azi imi amintesc,

De soarele diminetii cu tine,

Iti spun ca inca imi doresc,

Ca tu sa te afli langa mine…

Suflet rece…

Luna, de frig innegrita,

Lasa loc tristetii,

Sufletului ce abdica,

In frigul diminetii.

 

Vedem sfarsitul,

Lumina-n spate o lasam,

Ne ramane doar privitul,

Si caldura ce in suflet o purtam.

 

E frig, dar frumos afara,

Iesim sub luna noastra,

Iubirea devine mult mai clara,

Si marea din ce in ce mai albastra.

 

Sufletul mi se pierde,

Si a crede, azi nu pot,

Vreau sa aflu sentimente,

Si iubirea sa o coc.

 

E frig si se face trist afara,

Sentimentele dispar,

Luna incepe sa mi se para

Sufletul pereche-astral.

 

Iubesc, si cred ca sti,

Ca nu pot, pe tine sa te mint,

Sper ca tu sa aflii

Azi, tot ce pentru tine simt.

 

Sentimente-n frig reamintite,

Raman in singuratate,

Fericirile de noi privite,

Raman, dispar, se duc departe.

 

Privesc cerul,

Bolta plina de iubire,

Ajung la timp, dar tot pierd trenul,

Ce ma duce doar la tine.

 

Te astept, te chem,

Fericirea-napoi s-o dai

Lumii printr-un semn,

Viata sa devina rai…

Nu uita…

Nu uita…

Clipa…

Nu uita…

Cum dorul pe noi, ieri, ne-mpreuna…

Nu uita…

Fericirea…

Clipa in care tristetea lasa loc, si in suflet aveai

Doar bucuria,

Si in clipa-n care pe langa mine treceai,

Ma vedeai dar nu stiai,

Clipa, momentul, iubirea…

Sentimentul ce se adanceste,

In sufletele noastre se-ntipareste…

Nimeni nu isi doreste,

Clipa, viata, tristele proteste

Ale vietii noastre vechi, rupestre

Ce fericirea ne-o-mpleteste…

Pe al vietii alb perete…

 

Nu uita…

Clipa…

Tristele proteste,

Ale vietii mele de sihastru,

 Si cerul ce pare mult mai albastru…

 

Ne uitam la el…

Nu putem uita,

Ca si soarele e al nostru,

Si viata noastra, speranta ta…

Pentru fericire…

Speranta, bucurie…

Ce ramane, doar sa fie pentru ele

Timp lumina, clipe modeste…

In ale vietii dragi, cu ale noastre sentimente

Nu uita…

Traieste…

Omul fericire isi doreste…

 

Nu uita…

Cineva in lume te iubeste…

Nu uita…

Cineva cu speranta-n suflet inca isi doreste

Nu uita…

Clipa pentru care fiecare azi munceste…

 

Nu uita,

Si viata ti se va transforma

In lumina, rai, un paradis,

In al lumii negru-abis…

Nu uita…

Viata e doar a ta…

Traieste… si azi pentru noi, iubeste…

Avem credinta…

Avem religie… avem credinta?

Multa lume crede…dar crede in ce? Intr-un lucru pe care nu il cunoaste… o forta care lumea i-o conduce. Asa ne-a fost destinat inca de la inceput… o viata in necunoscut.

Cred si eu, dar cred degeaba… lumea din jur nu se mai indreapta. A pornit pe un drum pe care a ajuns sa il vada ca destin. Nu putem sa facem mai nimic pentru aceia care isi lasa viata condusa de lumea ce ii inconjoara. Daca nu isi dau seama de viata lor scurta in comparatie cu timpul avut, noi nu putem sa facem nimic…

Lumea este condusa de o forta… o forta generala… interioara, exterioara ce are grija de tot…

Avem grija de ce primim… avem grija de ceea ce avem… avem grija si de ceea ce dam, de ceea ce lasam in urma noastra? Viata, fericirea furata prin credinta lumii de azi…

Avem trecut,

Ramas undeva-n necunoscut…

Avem prezent,

Omul devine transparent…

Avem viitor,

Speram sa fie satisfacator…

Viitorul doar singuri il putem schimba… trebuie doar sa credem ca putem, ca suntem in stare sa schimbam ceea ce acum ni se intampla, ceea ce acum avem…

Am ramas pe loc. Pentru noi prezentul este ca un joc. Avem nevoie de ceva care sa ne readuca pe pamant, sa observam cat rau am facut. Cu timpul ce trece, viitorul se face tot mai negru. Credinta se indeparteaza si noi nu ne dam seama ca oricum ceva exista sa ne controleze destinul, trecutul, viitorul.

Ceva ne-a creat. A avut grija de noi tot acest timp… Ceva exista acolo undeva. Paralel cu timpul, paralel cu spatiul, el ne controleaza destinul, ne stie finalul. Trebuie sa avem credinta si totul va fi bine. Nu avem cum sa stim ce exista, ce urmeaza si ce a fost.

Totul ramane ascuns… viata trebuie sa ti-o faci singur mai buna, nu astepta de la altii daca nu astepti de la tine. Trebuie sa ai credinta… credinta in tine. Prin vointa proprie, totul este posibil. Omul de langa tine te lasa, te prinde, dar niciodata nu te tine…

Viitorul de mine, de tine….de noi depinde pentru a avea succes in ceea ce facem… o clipa necunoscuta in care putem sa facem orice… un timp avut, pierdut… un timp in care am crezut… intr-un spatiu nevazut…

Credem si e bine…

Credem in ce tine de viata, de iubire…

In ultima vreme eu cred in tine…

Si in lumea care vine…

Ca isi va crea doar fericire,

Pe pamantul transformat de mine,

Distrus… in lume se simte,

Ramane sentimentul de tristete,

Apasat cu nostalgie,

De clipa in care nu se stie,

Ce e o adevarata bucurie…

Trebuie credinta,

Trebuie o adevarata nebunie…

 

Crede in tine,

Si totul va fi bine…

Undeva in timp

Undeva in spatiu,

Cand lumea devine un singur cadru…

Sec… esti un simplu martor…

Ce priveste si nu vrea,

Sa isi vada lumea-asa…

Visezi…

Visezi,

Visezi prea mult,

Trecutul acum a si trecut,

Prezentul, dorinta a ascuns,

Viitorul in inimi ne-a patruns…

 

Visezi,

Visezi clipa, momentul fericirii…

Momentul in care spui ce simti,

Momentul bucuriei,

In care amandoi iubiti…

 

Visezi,

Visez si eu cu tine,

Timpul cu noi nu tine,

Viitorul fuge, se stinge…

In prezent ramane doar iubire…

 

Visezi,

Viata singura ti-o formezi,

Din inima si ceva ratiune,

Formezi o noua uniune…

Dragostea se stinge…

Rapid, exact cum se si-aprinde…

 

Sentiment de fericire,

Distrus,

Imbibat cu nebunie,

Confuzie, amagire…

 

Iti doresc o secunda,

O secunda langa mine…

Sa aflam fiecare ce simte…

 

Iti doresc doar bucurie,

Sentimentul sa devina fericire… 

Cateva momente de singuratate

10 momente de tristete…

distruse…9 clipe marete…

timpul trece…

fericirea nu se-ntoarce,

trebuie sa ramai aproape…

8 minute singuratice,

in 7 inimi foarte pline de viata

tin sa ne aminteasca,

viata trece,

iubirea ramane,

in cele 6 secunde…

tristetea dispare,

raman 5 vieti de iubire,

4 clipe…fericire,

3 perioade foarte pline,

dragostea apare,

tristetea ne dispare…

2 persoane indragostite,

ce traiesc o clipa de iubire,

o clipa,

o fericire…

o magica iubire…