Avem un timp, o perioada in care traim.
Am incercat mereu sa omoram timpul. La final el ne va ucide pe noi.
Am facut tot ce ne-am propus? Am trait cum am vrut? Avem regrete? Ceva ce vrem sa schimbam?
Toti avem cate ceva.
In timpul vietii mele am facut tot ce am vrut, am trait in fiecare secunda cat pentru un an.
Oare sa regret asta? Sa regret ca am trait? Ca nu mai am timp?
Mi-am irosit deja toate minutele in care pot sa iti spun ca te iubesc?
Am pierdut vremea si am uitat ca timpul trece.
Zic imediat si vin intr-o ora. Zic intr-o ora si te trezesti cu mine imediat.
Totul e relativ. Ideea e ca se termina oricum.
Am facut tot. Asta trebuie sa zic atunci cand se termina.
Dar ce se termina? Timpul meu?
Nu!
El abia a inceput.
Ma trezesc si iti spun: Te iubesc!
Hai sa pierdem timpul impreuna!
Sa bem un ceai, sa nu ne dam seama cand seara vine.
Sa asteptam ziua de maine, zi fara suspine.
Sa traim cum ne dorim, un timp al vietii, toti avem, oricum sfarsitul vine.
Timpul este relativ. Conteaza cum il tratezi.
Traiti-va viata si apoi uitati-va la ceas.
Traiti timpul vietii voastre!