Imi e dor

Imi e dor de tine,

De cine m-am indragostit, nebun,

Fara de motive,

Dar la despartire

Ai aruncat cu ele-n mine…

Oare nu era mai simplu

Sa nu mai spui cuvinte

Sa te uiti doar simplu

Si sa iei aminte…

O imagine perfecta,

Destramata… prin motive…

Ce aduc finalitate

Pentru a mea iubire…

Advertisements

Singuratate in doi…

Suntem aici doar noi doi,

Intinsi pe covorul de frunze

Ce toamna ni l-a lasat…

Dar, pentru prima data,

Focul a fost stins de noi,

In doi, jucand rolul de

Calai ai copacului ce iar

Astepta sa venim in doi…

Oare cand umbra acestuia

Nu ne-a mai ajuns la doi

Si dintr-un singur drum,

Am ajuns singuri, noi

Cu o lume ce se-mparte

Usor, usor, la doi?

Plecat

Si a iesit afara in strada sa o caute. Dar ea plecase. Plecase de un an si el nu stia. Nu stia ca orice urma ce ii legase, de ploaie fusese stearsa. Se uita dupa ea, dar nu vedea nimic de ceata deasa. Norul ce s-a asternut nu il lasa sa vada – mai era o cale sa ii arate ce odata intre ei a fost – mai era un drum pe care ar fi putut sa il urmeze, daca ar fi stiut… dar podul era mult mai aproape. Si apa i s-a parut rece, iar inima calda ii era. S-a oprit…Bridge