Imi e dor

Imi e dor de tine,

De cine m-am indragostit, nebun,

Fara de motive,

Dar la despartire

Ai aruncat cu ele-n mine…

Oare nu era mai simplu

Sa nu mai spui cuvinte

Sa te uiti doar simplu

Si sa iei aminte…

O imagine perfecta,

Destramata… prin motive…

Ce aduc finalitate

Pentru a mea iubire…

Advertisements

Sub cer de Bucuresti

Este o poveste ce trebuie s-o auzi

Despre dragoste si tot ce iti doresti,

Drumurile vietii ce urmeaza sa le vezi

Toate adunate, sub cer de Bucuresti.

***

Povestea incepe cu o fata si-un baiat

Doi tineri pe care nu oriunde ii gasesti

Se plimba impreuna si s-au apropiat,

In Cismigiu, sub cer de Bucuresti.

***

Baiatul, timid din fire, ii schiteaza chipul

Ce se-aseamana cu cel al unei fete din povesti

O invita la o vorba, un suc si o cafea, preambul

Al iubirii, sub cer de Bucuresti.

***

Orasul ii arata tot ce are el mai bun,

Locuri in care te simti bine ca iubesti,

Locuri in care te simti la dragoste, imun,

Sa doresti si sa nu ai, sub cer de Bucuresti.

***

Baiatul si cu fata ajung sa fie impreuna

In momente in care nici nu te gandesti,

Aceasta poveste se termina cu o aluna

In coaja, sub cer de Bucuresti…

Nimic nu poate exista…

Nimic nu poate exista, fără iubire,

Și nimeni nu știe ce se poate întâmpla

Când în suflet lumina nu mai licăre

Stinsă de un vânt rece ce taie

Suflarea unui nimeni în căutarea

Celui ce îl poate face însemnat.

*

Nimic nu poate exista, fără iubire,

Iar jocul amorului în labirintul vieții

Rămâne neînceput în pragul timpului

Ce aduce moarte pentru dragostea celestă

Dintre doi îndrăgostiți ce nu văd deja

Că viața e mai mult terestră.

*

Întâmplările din timpul zilelor

Ne mută gândul de la adevăratul

Sens al poveștii ce în față ni se-ntinde

Deslușind un țel ascuns al traiului

Ce-l ducem cu greu spre un apus

Al dragostei nebune de care am uitat…

*

Ca o simfonie tristă de seară,

Viața duce dragostea-n risipa morții,

Sufeletele celor doi amorezați să piară,

Iar melodia lor cântată în trecut

Se transformă încet în sunetul

Unui om ce mut grăiește că a iubit și a pierdut…

*

Nimic nu poate exista, fără iubire,

Nici sufletul ateului ce crede în necunoscut…

Te iubesc

Simt adierea placuta a privirii tale,

Simt cum si-n somn, tu, ma privesti,

Incep sa simt ca nu exista alta cale,

Incep sa simt ce-nseamna sa iubesti…

 

Sa iubesti un suflet pur e diferit

Decat sa iubesti un suflet gol,

Se lasa mult mai greu iubit,

Sufletul de care iti e dor…

 

Mi-am zis sa iti spun ce simt,

Mi-am zis sa iti spun ca te doresc,

Mi-am zis sa nu te mint:

Eu pe tine te iubesc!