Sub cer de Bucuresti

Este o poveste ce trebuie s-o auzi

Despre dragoste si tot ce iti doresti,

Drumurile vietii ce urmeaza sa le vezi

Toate adunate, sub cer de Bucuresti.

***

Povestea incepe cu o fata si-un baiat

Doi tineri pe care nu oriunde ii gasesti

Se plimba impreuna si s-au apropiat,

In Cismigiu, sub cer de Bucuresti.

***

Baiatul, timid din fire, ii schiteaza chipul

Ce se-aseamana cu cel al unei fete din povesti

O invita la o vorba, un suc si o cafea, preambul

Al iubirii, sub cer de Bucuresti.

***

Orasul ii arata tot ce are el mai bun,

Locuri in care te simti bine ca iubesti,

Locuri in care te simti la dragoste, imun,

Sa doresti si sa nu ai, sub cer de Bucuresti.

***

Baiatul si cu fata ajung sa fie impreuna

In momente in care nici nu te gandesti,

Aceasta poveste se termina cu o aluna

In coaja, sub cer de Bucuresti…

Advertisements

Drumul…

Drumul reprezinta pentru multa lume o notiune abstracta. Drumul vietii nu mai reprezinta de mult timp o conceptie a omului modern. In schimb, pentru personajul principal al povestii noastre, drumul reprezinta totul. Notiunea abstracta se concretizeaza in sufletul sau in asa fel incat toate actiunile acestuia sunt executate mecanic in vederea respectarii drumului.

Dar cine este personajul principal al acestei povesti? Cine este persoana ce nu respecta traiectorile moderne si cerintele actuale ale societatii? Cine este proscrisul societatii contemporane? Cine este hipiotul acesta?

Personajul acesta este sufletul oricaruia dintre noi. Sufletul ce observa ingradirea mintii provocata de cerintele si legile ce ne guverneaza viata ramanand liber indiferent de ideile ce ne sunt date de bune de catre societatea in care traim. Sufletul este cel care in anumite decizii vrea sa fie ascultat. Sufletul este cel ce nu ne lasa sa ne ducem viata in neant si sa o traim asa cum omul modern si gol o face.

Omului mecanic al societatii prezente o sa ii spunem Om. Sufletului o sa ii spune scurt si simplu, Suflet.

Este o dimineata de vara. O dimineata simpla. Simplitatea se observa pana si in micile detalii ale vietii matinale. Este numai ora 8 si Omul se trezeste, singur, la sunetul insistent al alarmei deja amanate. Observa faptul ca intarzierea sa la locul de munca este iminenta. Orice actiune ar intreprinde, timpul nu il mai poate da inapoi. Se decide rapid sa sara peste micul dejun. In viteza se arunca in dus. Ca in fiecare dimineata tipica, apa calda nu ajunge pana la etajul la care Omul domiciliaza. Isi repeta in gand vesnicile vorbe de duh la adresa sa si isi aminteste faptul ca atunci cand era tanar, dorea cu ardoare sa locuiasca la casa. Dusul reprezinta cel mai bun loc de reflectare. Aici realizaza cat de neinsemnat este pentru lumea din jurul sau. In acelasi timp, tot aici realizeaza faptul ca peste jumatate din visele sale au ramas doar simple utopii.

Iese din dus mai murdar decat a intrat. Mintea ii este impanzita cu ganduri rele la adresa celorlalti. Apar multiple variante despre cum ceilalti membrii ai societatii nu l-au ajutat in planurile sale, nu l-au sprijinit si chiar idei precum faptul ca ceilalti l-au tinut din a-si indeplini dorintele.

In viteza se imbraca si pleaca spre locul de munca. Omul lucreaza intr-o banca. A ajuns dupa mult timp director de vanzari directe pe un anumit domeniu economic. Munca si studiile sale si-au dovedit pana la urma valoarea. Dar Omul este nefericit. Toate lucrurile din viata sa merg bine: financiar, social, Omul este tot ceea ce si-a dorit sa fie. Si totusi, ce lipseste? Lipseste Sufletul.

Dimineata Sufletului incepe altfel. Este ora 6.30 si Sufletul se trezeste. Deschide geamul si admira dimineata pura de vara. Mirosurile ii intregesc simtirile. In copacii din curte,  pasarile ciripesc dragostea pe care si-o poarta. Sufletul se intoarce spre patul din mijlocul camerei si ridica patura peste umarul iubitei sale. Aceasta ii zambeste. Este cel mai frumos zambet pe care l-a primit Sufletul. Zi de zi, acesta iese sa isi faca exercitiile in curte. Aerul este proaspat. Dimineata este intregita cu un dus fierbinte si un mic dejun copios.

Sufletul pleaca spre locul de munca in acelasi timp cu Omul. Sufletul, in schimb, lucreaza in cadrul unor asociatii de protectie a drepturilor omului si a mediului. Acesta se bucura de munca pe care o presteaza, ajutand continuu oamenii si animalele de pe planeta. Sufletul este fericit. De ce? Are tot ce are nevoie langa el.

Sufletului nu ii trebuiesc bani, pozitie sociala, bunuri materiale. Tot ce are nevoie Sufletul este de dragoste, de dragostea lumii din jurul sau. Restul vine de la sine…

Drumul

M-ai pierdut…

Ai gresit si te-am iertat,

Am gresit si m-ai lasat,

Clipele-mpreuna, mi le-ai alungat,

Ai plecat si m-ai uitat…

 

Eu sunt cel ce langa tine-a stat,

Eu sunt cel ce minciuni a ascultat,

Cu mine ai aflat ce viata-a-nsemnat,

Iubirea, tristetea si tot ce a urmat…

 

Si totusi, visul tau s-a implinit,

De ceva timp am spus ca te-am iubit,

Chiar din clipa-n care te-am privit

Prima data, asta am simtit…

 

Dar ma alungi si-mi spui sa plec,

Imi zici mereu un adio sec,

Din iubire, doar ura o aleg,

Doar asta vad… si plec…

Titlu

O contiunare a povestii mele, desfasurata, desi timp n-am,

Continuare a evenimentelor pe care eu abia le descurcam,

Ma bucur de secundele langa tine petrecute, cand iubirea o aflam,

Timpul a trecut, si totusi de-un minut ma agatam…

 

Ai trecut razand pe o alee, ai trecut pe langa mine,

Ai lasat in urma tot ce de adevar si de a noastra viata impreuna tine,

M-am decis sa plang si nu ma pot abtine,

Totul ce e legat de tine ma pune pe picioare, o simpla amintire…

 

M-ai ridicat din amurgul vietii mele planse,

Mi-ai aratat carari ale lumii ce pentru mine erau ascunse,

Ma bucur pentru noi ca ne iubim in lumile apuse,

Te primesc in ale mele brate ce pentru tine sunt deschise…

O fata si un zambet…

Ma trezesc din nou…

Nu sunt in camera in care ma trezesc deobicei…

Ma uit in jur… seamana cu locul in care am adormit…

Ma intorc spre tine si imi zambesti…

Iubesc zambetul pur de dimineata…

Iti multumesc pentru el… un zambet clar, senin, un zambet de fericire…

Nu imi trebuie cafea sa ma trezesc…

Imi trebuie:

O fata si un zambet…

Viata si numerele

Nu rar ati observat prezenta unui numar special in viata dumneavoastra. Un numar care sa va urmareasca peste tot, un numar al destinului.

Fiecare persoana are un numar al sau. Deobicei se considera ca numarul zilei de nastere este cel ce iti poarta noroc si il intalnesti de mai multe ori in viata.

Numarul ti-l da viata.

Eu sunt nascut pe 23.06.1990. Am considerat intotdeauna ca acest numar imi poarta noroc. Am castigat la ruleta pe el de mai multe ori, la loto a iesit, pe data de 23 a fiecarei luni mi se intampla cate un lucru bun. Dar acestea sunt doar coincidente. Sunt programat sa cred ca numarul este de vina. Daca puneam la ruleta numarul 17 si iesea de mai multe ori il consideram numarul meu?

Nu!

Numarul meu este si va ramane mereu 23. Acest numar arata interesant, imi poarta noroc si il intalnesc mereu.

Tata e nascut pe 4.10.1962. Daca aduni numerele: 4+1+0+1+9+6+2=23.

Parintii mei au divortat in data de 23.06, de ziua mea.

In afara de viata mea si de faptul ca am o sora geamana ce imi impartaseste numarul, in lume s-au intamplat multe lucruri ce au legatura cu numarul 23.

Multe tragedii mondiale au ca numar 23: gemenele din America s-au prabusit in data de 9/11/2001=9+11+2+0+0+1=23, Iulius Cezar a fost fost injunghiat de 23 de ori, Titanicul s-a scufundat pe 4/15/1912= 4+1+5+1+9+1+2=23, Bomba de la Hyroshima a fost lansata la fix 8:15=8+15=23.

Alte lucruri interesante ce se leaga de numarul 23 ar fi:

  • sangele circula prin corp in doar 23 de scunde,
  • Pamantul se roteste pe o axa inclinata la 23,5 grade
  • Rotatia Pamantului se realizeaza in 23 de ore si 56 de minute,
  • Mayasii considerau ca sfarsitul lumii va veni in 23 decembrie 2012
  • 2/3=666 numar al raului
  • pe 23 iunie e sabatul vrajitoarelor.

Fiecare om are o obsesie cu un numar.

Ai si tu un numar? Poate descoperi lucruri fascinante despre el. Totul e sa te intereseze. Daca stai si cauti, totul poate fi legat de numarul tau. Totul e sa cauti.

Timpul vietii mele

Avem un timp, o perioada in care traim.

Am incercat mereu sa omoram timpul. La final el ne va ucide pe noi.

Am facut tot ce ne-am propus? Am trait cum am vrut? Avem regrete? Ceva ce vrem sa schimbam?

Toti avem cate ceva.

In timpul vietii mele am facut tot ce am vrut, am trait in fiecare secunda cat pentru un an.

Oare sa regret asta? Sa regret ca am trait? Ca nu mai am timp?

Mi-am irosit deja toate minutele in care pot sa iti spun ca te iubesc?

Am pierdut vremea si am uitat ca timpul trece.

Zic imediat si vin intr-o ora. Zic intr-o ora si te trezesti cu mine imediat.

Totul e relativ. Ideea e ca se termina oricum.

Am facut tot. Asta trebuie sa zic atunci cand se termina.

Dar ce se termina? Timpul meu?

Nu!

El abia a inceput.

Ma trezesc si iti spun: Te iubesc!

Hai sa pierdem timpul impreuna!

Sa bem un ceai, sa nu ne dam seama cand seara vine.

Sa asteptam ziua de maine, zi fara suspine.

Sa traim cum ne dorim, un timp al vietii, toti avem, oricum sfarsitul vine.

Timpul este relativ. Conteaza cum il tratezi.

Traiti-va viata si apoi uitati-va la ceas.

Traiti timpul vietii voastre!